Un sistem
de eLearning (de formare la distanta sau educatie
virtuala) consta într-o experienta planificata
de predare-învatare, organizata de o institutie
ce furnizeaza mediat materiale într-o
ordine secventiala si logica pentru a fi asimilate
de studenti în maniera proprie, fara a
constrânge agentii activitatii la coprezenta
sau sincronicitate. Medierea se realizeaza prin
modalitati diverse, de la material pe discheta
sau CD (eventual prin corespondenta), la tehnologii
de transmitere a continuturilor prin Internet.
(Istrate, Olimpius. Educatia
la distanta. Proiectarea materialelor,
Editura Agata, 2000, p. 25.)
Sarcina
educatiei si formarii bazate
pe noile tehnologii ale informatiei
si comunicarii nu este de a
demonstra ca are rezultate imediate
într-o întrecere
cu alte tipuri de sisteme educationale,
ci de a substitui o parte din
structurile actuale cu un nou,
probabil superior, spectru de
performante, în întâmpinarea
schimbarilor inerente ce au
loc în cultura si civilizatie.
